Author Topic: O experienta - Blane  (Read 888 times)

Cris

  • Staff Traceurs.RO
  • Administrator
  • Traiesc pe forum
  • *****
  • Posts: 516
  • Din infrangeri se nasc invingatorii
    • RebornEducation
O experienta - Blane
« on: July 24, 2012, 12:05:04 AM »
               Watch Out Below

  Nu e usor sa tii un ceas pe energie solara maxim incarcat in timpul unei Ierni englezesti. Daca ne gandim mai bine, nu e chiar asa de simplu aici nici 'Vara'.
 
  Oricum, cand ceasul meu sta pe manerul de la geam, sperand sa prinda orice raza de soare ratacita, care ar putea plutii pe o insula ca asta.. cand am deschis fereastra azidimineata, l-am balansat cu grija deasupra manerului, luand 'extra' grija ca sa fiu sigur ca nu o sa cada. Nu a fost asa. Oricum nu pentru ceva timp.

  Era cam dupa doua ore sau mai tarziu, cand am auzit vantul ca suiera mai tare si un sunet slab s-a auzit, urmat de cateva secunde de tacere si insfarsit..urmat de inca un sunet(ca si cum ceva a cazut).

  Ah. Ceasul meu a luat'o la plimbare.

  Acum locuiesc la primul etaj a unei case mari si la parter locuieste un batran morocanos care nu ii face placere decat sa se imbete pana la uitare si sa vina acas in primele ore ale diminetii, punand Magic Radio. Acel om, pe langa gustul lui bun in muzica(dar prematur) nu ar ezita sa imi fure ceasul, credeti'ma.

  Am facut ceea ce era, cel mai drept lucru de facut. Am mers jos, am batut la usa lui si planuiam sa il intreb de ceasul din gradina lui din spate. Daca refuza, ma gandeam eu la ceva. Dar batranul nu era acasa, sigur nu era... era la birt, gandindu'se ce sa puna Radio Magic sau Heart mai tarziu..

  Deci nu mai era de facut decat un singur lucru.

  Nu este acces la gradina din fata caselor. Nu sunt alee ca sa poti sa mergi si sa intri dintr'o parte si e o fabrica mare in spatele caselor, care nu prea iti poate da mare acces la spatele casei, deci singura optiune era sa cobor pe geamul de la dormitorul meu si sa cobor pana in gradina.

  Acum cu zapada si gheata de afar, care e destul de groasa incat sa imi ascunda complet ceasul meu undeva dedesubtul ei. Prima sarcina cu care aveam deaface, nu era una simpla. Singura cale jos era sa sar de pe marginea inghetata a geamului meu, in stanga, pe o...magazie. Stand la o inaltime de aproximativ 3 metrii, ~60cm sub mine si 1 metru jumate departare, suspinam amenintator si cu toata gheata care acoperea suprafetele, NU vroiam sa sar pe ea.

  Dar trebuia sa o fac. Trebuia sa imi iau ceasul inainte ca batranul morocanos sa vina acasa.

  *oftat*

  HAI! Sari. Asta ai tot facut in ultimii 6 ani..sari de pe lucruri..pe lucruri.
Am sarit si am aterizat, am alununecat putin dar am ramas pe acoperis si am terminat cu partea cea mai usoara la misiunea asta. Inca mai trebuia sa ajung inapoi..
Atarnat de Magazie, am dat drop pe un zid care era mai jos, iar dupa aceea, pe pamant. Dupa ce am gasit gaura pe care ceasul a facut'o in zapada, am luat ceasul si nici macar nu am mai verificat daca inca mai merge. Sigur mergea. Cand bombele cad, tot ce ramane in picioare sunt  gandacii de bucatarie..ceasurile G-Shock si.. Yann Hnautra.

  Asa, mai trebuia sa ajung inapoi la geam.

  M-am urcat inapoi pe magazie, de care imi era teama pentru ca era acoperita de 8 cm de zapada. Cand m-am intors si m-am uitat la saritura care urma sa o fac, am constientizat deodata ce se afla sub marginea geamului. Doua usi mari culisante, de sticla.

  Usi. De Sticla.

  Frumos..

  Am stiut foarte bine ca daca sar de pe magazie si ma prind cu mainile de marginea de la fereastra, o sa rezulte probabil doua perechi de Nike Dart sa intre printr-o placa de sticla. A trebuit sa ma gandesc la o alta cale. Singura optiune care a mai ramas era sa sar de pe zidul acela mai jos, pe unde am coborat mai devreme.

  Era destul de greu sa sari si sa prinzi marginea geamului si lansarea era de pe un zid nestabil si acoperit cu gheata. Plus faptul ca trebuia sa prind marginea geamului, care era acoperita de zapada si cumva sa evit cele doua usi mari de sticla...lucurile nu puteau sa mearga mai rau de atat. Pana cand o lumina s-a aprins in spatele sticlei.

  Ok..nu te panica. Am vazut destule filme si am fost in destule misiuni de noapte, incat sa stiu ca atunci cand cineva din interior e intr-o incapere luminoasa si se uita afar, in intuneric, vede nimica.

  Dar era acas!

  Trebuia sa imi scot cumva curul din gradina lui si singura modalitate era sa uit de cat de alunecoasa era decolarea, si cat de inghetata era marginea ferestrei, sau cat de departe era saritura si cum era probabil sa-i sparg usile si sa ii fac un dus cu cioburi de sticla.

  Am inspirat adanc si am numarat descrescator de la 5. M-am uitat in sus si am sarit.

  A fost mai departe decat mi-am inchipuit. M-am prins doar cu mana stanga si picioarele mi-au alunecat intr'o parte, tinandu-le impreunate, incercand sa le opresc ca sa nu ajunga la panoul de lemn care despartea usile de sticla.  Contactul a fost destul de usor dar nu ma asteptam ca mana sa tina marginea geamului, dar a tinut.

  Dupa ce am urcat marginea si m-am urcat pe fereastra mea, inima imi batea ca la curse, si cu un zambet masiv pe fata m-am uitat la ora ceasului meu si cum ma asteptam, nu a ratat nici o bataie.

  Douazezi de minute mai tarziu, Dancing in the Dark de Bruce Springsteen a umplut atmosfera si am stiut ca nu a fost nici unul mai intelept.

 - Chris 'Blane' Rowat
Aceasta comunitate sprijina PARKOUR-ul, nu COMPETITIA - antrenati-va fara rivali !